Paginile pline de istorie ale Filarmonicii brăilene au început a fi scrise cu mult înaintea gândului ca instituția să-și găsească punctul de plecare. Ele au fost mai întâi adânc întipărite de dragostea pentru muzică a publicului brăilean de secol XIX, care, avid de cunoaștere și cultură, a creat contextul perfect nașterii și înfloririi unei Filarmonici.

Mărturie stau scrierile vremii care istorisesc despre trupe de operă și operetă ce poposesc pe tărâm brăilean pentru încântarea localnicilor: trupa lui Foureaux-Hette, trupa Mariei Tereza Frisch, stagiunile susținute de trupa Italiană de Operă din Bucureşti și cea din Iași,  dar mai ales concertele marelui George Enescu, artist ce nu rata un an fără a cânta în orașul dunăre.

Eforturile susținute ale membrilor Societății ”Lyra” duc către înființarea unui serviciu muzical la nivelul primăriei, serviciu care să cuprindă două orchestre - una simfonică și alta de fanfară, acestea urmând să ofere săptămânal concerte.