S-a născut în Macedonia, în anul 1858. Câțiva ani mai târziu, părinții hotărăsc să se stabilească în Principatele Țării Românești și anume, la Brăila.
Înzestrat cu deosebite calități muzicale și bucurându-se de susținerea necondiționată a prosperei sale familii, studiază pianul, apoi canto.
Brăila l-a adoptat de îndată, nu atât pentru vocea sa baritonală, cu o întindere neobișnută, de la registrul basului, până la cel de tenor, pentru care deseori era comparat cu celebrul Carusso sau Tamberlick, sau pentru talentul în domeniul compoziției, multe din romanțele sale rămânând în repertoriul de aur al genului („Despărțirea”, „Umbra”, „Dor de răzbunare”, „Visul”, „Adio” etc), cât pentru entuziasmul și perseverența cu care anima viața culturală a orașului, organizând numeroase serate muzicale frecventate și dorite de protipendada brăileană.
Devine unul dintre intelectualii de elită ai Brăilei, unul dintre promotorii culturii muzicale din această zonă, un veritabil „Mecena”.
Este recunoscut drept fondator al Școlii brăilene de Muzică, a Conservatorului, a Societății Muzicale „Lyra”, a Corului și Orchestrei Simfonice, a primei Fanfare brăilene, este finanțatorul construcției clădirii în care ani în șir, a activat Societatea Muzicală „Lyra”.
Remarcabilă rămâne și colaborarea cu Hariclea Darclée, aflată în acea perioadă, la începuturile extraordinarei sale cariere lirice.
George Cavadia, a crezut mereu în potențialul artistic a „napolitanilor de la Dunăre”, convins fiind că „Brăila, va deveni un oraș al muzicii”. O viață întreagă și-a dorit ca „peticul acesta de pământ, să ajungă a fi cunoscut lumii întregi, drept locul unde arta sunetelor, genetic implantată poporului român, a devenit hrană zilnică și iubirea cea mai mare”.
Ceea ce ne dorim și noi, trăitorii aceluiași loc, acum, în plin secol XXI! Pentru că dragostea de Muzică și jurământul de credință față de arta sunetelor au rămas și vor rămâne veșnic încrustate în memoria brăilenilor. La fel și recunoștința față de vrednicii ei slujitori!
Dacă, în timpul vieții, George Cavadia a fost decorat cu prestigioasa Medalie a Dunării Rătăcitoare, prin Hotărârea Consiliului Local Municipal al Brăilei, nr.171, din 30 iulie 2004, același George Cavadia a fost declarat Cetățean de Onoare, post-mortem al Brăilei.
În felul acesta, noi, „napolitani de la Dunăre”, am rămas fideli promisiunii că făclia artei, purtată cu atâta mândrie și devotament de către George Cavadia, nu va fi lăsată să se stingă niciodată, cu atât mai mult, cu cât Filarmonica brăileană, îi poartă, iată, numele!
prof. Marilena Niculescu.